[POEZISELE]: martie 2013

vineri, 29 martie 2013

Repetiţii la NOSTALGIA, de Mircea Cărtărescu

De câteva zile lucrăm la un proiect nou, pe care mi-l doresc de multă vreme. M-am îndrăgostit de "Nostalgia" lui Cărtărescu în liceu şi am încercat să fac o dramatizare după ea pe vremea când eram studentă la teatru, dar atunci totul a rămas la stadiul de vis. Au trecut vreo 10 ani... În urmă cu câteva săptămâni, pe când căutam locaţii noi în care să jucăm POEZISELE, am ajuns la Carol 53. Cum am văzut casa, am uitat de "Poezise" şi de tot şi, de undeva, din subconştient, a răsărit lumea fascinantă a "Nostalgiei".

Lucrurile s-au legat: Dragoş (un tip fain, care se ocupă de evenimentele de la Carol 53) a fost încântat de proiect, s-a adunat şi echipa mea (actorii mei vechi, plus alţii noi, două scenografe foarte talentate, o coregrafă plină de entuziasm)şi, după numai două telefoane am reuşit să iau legătura cu însuşi Mircea Cărtărescu, iar el ne-a dat undă verde pentru proiect. Abia aşteptăm să-l cunoaştem şi personal. Vom avea premiera proiectului în 22 aprilie!

Pentru că ne plac experimentele, am hotărât să ne jucăm nu doar cu textul lui Cărtărescu, ci şi cu spaţiul şi, de ce nu, cu spectatorii... De aceea vom permite doritorilor să urmărească evoluţia proiectului nostru: în fiecare zi de luni, vom avea o repetiţie deschisă pentru public. Puteţi veni să ne vedeţi lucrând, ne puteţi pune întrebări şi da sugestii sau vă puteţi alătura echipei noastre, pentru că mai primim, încă membri. E un proiect amplu, care va reuni actori profesionişti sau doar oameni pasionaţi de actorie, scenografi, coregrafi, artişti plastici, dansatori, muzicieni etc. Veniţi şi exprimaţi-vă liber! Căutăm fani ai "Nostalgiei", care îşi doresc să-şi expună, în cadrul spectacolului nostru, creaţiile lor (picturi, sculpturi, colaje, fotografii etc) inspirate din nuvelele lui Cărtărescu.Ar fi fain să avem sprijinul presei, al bloggerilor, al studenţilor la jurnalism, filologie etc. pentru mediatizarea evenimentului. Dacă vreţi să ne faceţi fotografii (fără blitz:) sau ţine un jurnal despre cum evoluează proiectul, suntem încântaţi să cooperăm!

Tot ce vă pot spune de pe acum este că nu va fi un proiect în care spectatorul va sta comod pe un scaun! Ne dorim spectatori la fel de dornici să se joace şi să experimenteze ca şi noi!

Repetiţiile deschise vor avea loc după cum urmează:
1 aprilie
8 aprilie
15 aprilie
22 aprilie - PREMIERA!

Se apropie prima întâlnire, aşa că vă aşteptăm luni, 1 aprilie, la ora 19, la Carol 53! Intrarea este liberă!

Apropo, astăzi, al ora 17, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, se lansează o ediţie aniversară a Nostalgiei, în prezenţa lui Mircea Cărtărescu! Noi vom fi acolo!

marți, 26 martie 2013

POEZISELE nr. 13 - fotoblog

Restul fotografiilor pot fi vazute la:
http://casacarol53.wordpress.com/2013/04/05/poezisele-nr-13-2/

miercuri, 20 martie 2013

Ion Muresan: PAHAR (repetiţie POEZISELE la Carol 53)

Pentru a viziona înregistrarea momentului ION MUREŞAN - PAHAR (repetiţie la POEZISELE la Carol 53), faceţi click pe fotografia de mai sus.

Nichita Danilov: "Alt secol" (POEZISELE 13, la Carol 53)

Comentariul lui Nichita Danilov a fost: "Nichita Danilov A fost o mare surpiza pentru mine. Cu atit mai mult, cu cit azi e o zi de post. Multumesc mult...

marți, 19 martie 2013

Feedback-ul actorilor la POEZISELE 13 (Carol 53)

ANDA SALTELECHI
Poeziele no 13, 18 martie 2013: Poezisele a fost la a 13-a reprezentaţie, dar, în acelaşi timp, cumva o premieră. Cele 12 reprezentaţii s-au jucat în patru oameni. Acum am jucat în trei. Cu toate astea, spectacolul nu mi se pare că a avut de suferit. Până acum, am jucat spectacolul ăsta la Muzeul Naţional al Literaturii, în turneu la Bistriţa, la Pod. Acum, la Carol 53 totul se anunţa să fie uşor schimbat. Pereţii cu cărămizile la vedere, podeaua uşor denivelată, scările încărcate cu paşi de oameni pe care noi nu i-am cunoscut, fără balustradă, un tot plin de o energie de alt soi, de un alt fel de miros, de un mister aparte. Andrei Şerban zicea într-un interviu pe care l-am citit recent că teatrul se poate face oriunde, dacă ai cu adevărat ceva de spus.
Timp de o oră şi-un pic trei fantome (Cristi Rus, Sandra Simon, Anda Saltelechi, şi, din umbră, Crista Bilciu), îmbrăcate în alb, au "populat" încăperea cu 14 poeţi dragi nouă. Am simţit în sală o energie electrizantă uneori, o energie bună... Publicul a fost zgârcit în reacţii sonore, însă deschişi înspre noi... aşa ca într-un schimb de lichid cald şi plăcut :) Îmi pare bine că nu am jucat Poezisele mereu în acelaşi spaţiu. Uneori condiţiile vitrege (ofofofo) ale teatrului independent :) dau roade bune. Este o foarte bună experienţă pentru noi, ca actori, INCOMODĂ, te pune mereu în situaţia de a gândi. Nu te lasă să "adormi", te ţine viu şi conectat. Am jucat cu o bucurie aproape copilărescă aseară, curajos, riscant, cu alegeri bune sau nu... O sărbătoare! E posibil să fiu patetică, aşa că mă opresc aici.
Zis-am Poezi(sele) !!!!

SANDRA ŞIMON
Se pare ca e timpul sa renuntam la superstitii. Numarul 13 NU este cu ghinion...prin urmare nici reprezentatia nr. 13 a Poeziselor nu a fost una rea,dimpotriva. Avand in vedere ca spatiul s-a schimbat total,a fost cu totul neconventional dar foarte potrivit pentru acest spectacol. Cred ca este un loc cu o mare incarcatura energetica si artistica. La inceput,cand am vazut pt. prima oara casa de pe Carol 53,m-am speriat putin pentru ca nu stiam ce impact va avea la public,daca vom avea spectatori,daca va iesi asa de bine cum i-am obisnuit pe oamenii care veneau la spectacolele noastre de la Muzeul Literaturii.Ei bine,desi nu toate reactiile au fost pozitive cand imi invitam prietenii si le povesteam despre acest loc,vreau sa spun ca sunt mandra ca am jucat acolo. A fost ceva cu totul nou pentru mine si cred ca si pentru Anda si Cristi. Recunosc faptul ca am avut o responsabilitate mai mare odata cu plecarea unei colege din trupa dar cred (nu cred,sunt sigura) ca am facut fata foarte bine. Am impresia ca Poezisele jucat de 3 oameni si nu de patru nu este ca un om fara o mana sau un picior ci mai degraba ca un om intreg dar cu mai mult creier si mai multa implicare. Multumim pentru prezenta celor care au venit sa ne vada iar celor care nu au venit.........sa vina data viitoare.

CRISTIAN RUS
Am jucat Poezisele in casa cu numarul 53, a 13-a oara si in 3 actori. Hmm, pai da, a iesit foarte fain. Aerul boem parca ne imbatase pe noi actorii. Am avut cu o ora inainte de spectacol, pana a intra pe scena, o criza de ras, care venea din starea noastra de fericire ca jucam intr-un loc asa fain si plin de mister. Au curs momentele asa natural, cu greseli, cu tot tacamul, dar totul foarte organic, fara ca nimic sa intrerupa energia care se legase cu spectatorii. M-am simtit bine , m-am simtit complet, protejat si in intimitate. E foarte greu de descris sentimentul de fericire pentru ca atunci cand faci teatru il tot intalnesti in diferite forme, si mereu e din ce in ce mai surprinzator. Poezisele este ca o molecula extraterestra care mereu se recompune si ia forme diferite, o melocula care inspira si expira o data cu noi si prin noi. A fi sau a nu fi prezent in teatru?; aceasta este intrebarea !