
Am să vă povestesc cum am construit acest experiment, BLAS-FEM într-o altă postare de blog, aici...
Spectacolul de la Odeon a ieşit bine. A fost (în sfârşit!), prima mea colaborare în calitate de regizor cu un teatru de stat. Am lucrat cu Florin Zamfirescu şi Petre Nicolae. Textul, care mi-a plăcut foarte mult, este scris de Spiro Scimone. Mi-a amintit de "Aşteptându-l pe Godot", unul dintre textele pe care le iubesc cel mai mult... Sala a fost plină şi am simţit publicul foarte atent... Ce m-a nemulţumit a fost felul în care am citit eu didascaliile, ştiu că nu m-am auzit suficient - ce să fac, nu sunt actriţă şi nici nu îmi doresc să fiu... După lectură a urmat o lungă discuţie publică, la care a ajuns şi majoritatea echipei mele de la BLAS-FEM. Mi-au povestit că sala, care oricum era plină când am plecat eu, s-a aglomerat şi mai tare după - şi că spectacolul a ieşit bine (se vedea asta pe faţa Rodicăi, al cărui zâmbet l-am văzut strălucind în întunericul de la Odeon imediat ce a intrat în sală). Am înţeles că şi discuţiile de după au ieşit bine (mă simţeam vinovată că i-am lăsat singuri, bine că nu au luat bătaie). Din păcate, în toată învălmăşeala, nimeni nu s-a mai gândit să facem fişe de feedback... Aşa că va trebui să consult filmarea discuţiei pentru a vedea ce s-a întâmplat exact.
V-am pus aici şi o poză de după lectura de la Odeon, ca să vă bucuraţi împreună cu mine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu