NOSTALGIA 53: Mendebilul

Echipa MENDEBILUL este formată din doi actori care joacă live: Mihai Zaharia si Andrei Atabay, dar beneficiaza de sustinerea virtuală a întregii echipe (ba și a unora care au ieșit între timp din echipă): momentul MENDEBILUL este o combinație de teatru și film. Iată (o bună parte din) echipa de filmare:

Mihai Zaharia și Andrei Atabay nu sunt încă actori profesioniști, dar sunt foarte talentați și se pregătesc să dea la Facultatea de Actorie (Andrei este, încă licean).

Mai jos puteți urmări un fragment din film (filmul întreg îl puteți vedea numai în spectacol, găsiți aici datele în care jucăm).

Distribuția filmului:

Mendebilul: Cristian Rus
Iolanda: Anda Saltelechi
Mirciosu: Mihai Zaharia
Mama Mendebilului: Mihaela Puiu
Cadrilatul: George Sfîrăială
Lumpă: Cristina Pleșa
Mimi: Mihai Marin
Mona: Sandra Șimon
Băiețelul cu poliomielită: Andrei Atabay
Luciosu: Florin Stoian
Țaganu: Andrei Vornicu
Fiordalis, Viorica, Marinela, alte fetițe: Iulia Isar, Briena Mare, Andreea Dinu, Maria-Cristina Pricop, Raluca Mihaela Găină
Mama Luciosului: Iulia Isar
Tatăl Luciosului: Mihai Marin
Cățelușa Iolandei: Zuza

Costumele: Maria Tache

Makeup: Nana Platon

Imagine și montaj: Paula Oneț

Regia: Crista Bilciu

Andrei Atabay: ”Teatrul de Foc…cum ai calcat in el, te arzi si nu te mai poti desprinde de tot ceea ce inseama acest teatru-vrei si tu!

”Nostalgia 53” nu este doar o piesa de teatru speciala, intr-o viziune noua, ci este un experiment in care noi impreuna cu spectatorii ne descoperim/ne redescoperim…ne cautam pe noi, dar altii, altii decat cei de zi cu zi.

“Mendebilul”-un joc fain de copii.O poveste care te trimite in propria ta copilarie si nu te lasa sa pleci de acolo…mult timp!La inceput, eram asa de confuz…nu stiam exact care-i treaba cu mine prin “Mendebilul”, dar incet, incet, am aflat…Crista mi-a luminat caile.Baietelul bolnav de poliomelita…am inceput sa-mi indragesc rolul.E al meu acum, e parte din mine!Cand adoarme casa si toti visam, eu, baietelul bolnav de poliomelita, imi aduc aminte de copilaria mea, de cum imi purtam pasii cu ajutorul unor carje…greu, dar viu!Eu, Andrei, cand adoarme casa ma intorc in copilarie cu mult drag si dor de jocurile pe care le jucam de dimineta pana tarziu in noapte, de bunica strigandu-ma sa intru in casa, iar eu spunandu-i: “Nu!Mai stau inca putin…10 minute”, de inocenta si visurile de atunci(vreu sa fiu doctor, pilot, profesor…);Cand spectacolul ia sfarsit, cu greu ma despart de copilarie si de baietelul bolnav de poliomelita, insa stiu ca acest vis ma va purta si la urmatoarea reprezentatie printre amintiri.

Cel mai frumos moment, la repetitiile “Nostalgia 53” a fost cand am intalnit-o, dupa trei ani (nu am mai recunoscut-o, bai mai mult am facut si cunostinta), pe mama-Angelica Manta, un om tare drag mie.Ii spun mama de la un fost proiect cinematografic in care mi-a fost mama, atat pe platou, cat si inafara lui, si de atunci asa a ramas…”mama din film”.”