MIORITICE - a doua repetiție publică (20.07.2013)

Simon Sandra
Inainte de repetitia cu public ma durea capul ingrozitor,cred ca facusem insolatie. Dupa 3 calmante durerea imi invada inca teasta,parca a vrut sa faca parte din spectacol,sa ma puna la incercare.Am inceput bine dar...am terminat si mai bine. A fost o repetitie in regim de spectacol dar cred ca orice om te teatru sau critic ar fi venit sa ne vada,si-ar fi dat seama de munca noastra si de faptul ca avem un spectacol bun,foarte bun,neprevazut de...bun.Cred ca experienta anterioara,cu o zi in urma,ne-a facut sa ne dam seama de greseli si am "tratat" locurile lovite;le-am tratat cu putina repetitie si cu o mare doza de implicare.Astfel mi-a disparut si migrena.Am tratat-o cu teatru,cel mai bun analgezic.Nu mai trebuie sa repet faptul ca am fost din nou un intreg si ca noi functionam ca echipa,ca prieteni,ca actori...impreuna.

Alina Cimpoeru
A doua repetitie cu public mi-a dat o stare foarte buna. Aratand altora ce facem, ne-a ajutat mult sa progresam. Energia de la final, reactia pulicului au fost compesat faptul ca de cateva zile ma chinuie o raceala si repet bolnavioara (ca o draguta mioara). Desi intoducerea noastra mi s-a parut cam lunga de data asta si fizic mi-a fost greu, dupa ce am urcat in spatiul de sus am reusit sa ma bucur pe deplin de experienta. De data asta m-am simtit aproape de colegi. Am invatat sa am incredere totala in ei cand suntem pe scena si de multe ori imi sunt asa dragi ca imi vine sa-i iau in brate. Uneori chiar o fac . Am ascultat si eu oamenii din public, dupa repetitie si am fost incantata de ceea ce spuneau: super; am fost uimit; nu ma asteptam sa fie asa tare; ciudat; mi-a placut si nici nu stiu ce; asa da, ca m-am plictisit de teatrul clasic etc. E un spectacol ce starneste tot felul de reactii, cele mai multe foarte puternice si asta e grozav.