"Si la noapte ma prefac in priculici
vin la patul tau, si ochii mi-or luci ca la pisici
si-am sa-ti beau pahar de sange, surioara-n dinti ti-o duc
Capacaun ma fac la noapte, de picior sa te apuc." (Peer Gynt, IBSEN)
Alina Cimpoeru
Teatru de Foc e pe punctul de a lua foc. Deocamdata la figurat. Noroc cu finalul repetitiilor de astazi, care a fost frumos, ca altfel, incingeam tastele cand ajungeam la partea cu feedback-ul. Stiti voi oalele de fiert sub presiune? Iaca, intr-o astfel de oala ma simt. Imi si vine sa ma pachinez ca totusi imi place, mi-e si teama sa ma gandesc daca nu cumva tocmai asta imi place. Nu inteleg nimic (exagerez, dar asta e sentimentul) si se acumuleaza niste tensiuni in mine ca sigur o sa explodez la un moment dat. Daca explodez in premiera o sa fie epic (adica, de bine) daca ma rasuflu pana atunci, voi face tot posibilul sa nu se vada :). M-a lovit o revelatie: va fi un spectacol intens!!!
Cristian Rus te-am imaginat scriind toatee astea stand in cap :))
Alina Cimpoeru :)) doar tu puteai sa iti imaginezi asa ceva
Sfiraiala George Petrisor
astazi tensiunea a atins cote maxime, poate si din cauza faptului ca este sfarsit de saptamana si suntem cu totii obositi fizic si psihic, sau poate din cauza faptului ca mai avem mai putin de o saptamana pana la premiera si ne-a cuprins pe toti panica, cert e ca s-au cam incins spiritele.am inceput dimineata printr-o incalzire, ca de obicei, a urmat momentul de grup cu recuzita, unde maestrul papusar ne-a dat in continuare cateva indrumari si sfaturi, dupa care dupa care s-a produs ruptura la galeti, am trecut usor peste si am facut momentele individuale de baieti si fete. poate este de la faptul ca am cam stat cu capetele in soare, dar deja nu ne mai puteam deloc concentra si coordona. norocul a venit la final cand am inheiat cu momente de cate doi si am dezvoltat prize de dans, care ne-au mai relaxat.
Mihai Marin
''Cea mai obositoare zi de pana acum. Imi simt corpul greu, pe pilot automat. E posibil ca tensiunile de azi sa ma fi consumat mai mult decat am reusit sa-mi dau seama. Odihna si maine va fi mai bine.''
Simon Sandra
Pfoooo...O zi parca prea plina,cu de toate.Desi inteleg presiunile,ma afecteaza faptul ca am inceput sa fim "agresivi" in comunicare.Tare mi-ar placea sa incercam sa ne relaxam putin. Sa fim mai maleabili si Crista sa inteleaga ca suntem destul de presati (la cald,la foc,la Teatrul de Foc) si ca ne loveste si pe noi soarele in cap si e destul de greu sa gandesti in insolatie si sa stii ca daca rabufnesti,trezesti "spirite ascunse".
Daca o sa continuam asa poate apare si Dracula.
Florin Stoian
O zi incendiara! Astazi a fost cea mai tensionanta zi. Sa fie oare soarele? Important este ca ziua s-a terminat intr-un stil frumos, si ma refer la momentele de dans pe care le-am creat toti. Mie mi-a placut ce s-a creat intre mine si Anda, prize si povestea in sine. La inceput momentul individual era unul fara emotie, dupa care am reusit sa focalizez scena si sa vin din interiorul meu cu miscari in care am pus suflet si care au dat o alta valoare momentului. Printre altele, am fixat scena cu capetele galbene, care mi s-a parut destul de reusita, asta dupa ce Adina ne-a invatat cum sa studiem obiectul si sa ii dam viata. Au fost si momente bune si momente rele important este sa ne calmam si sa fim pe aceeasi lungime de unda. Eu sunt sigur ca va fi bine! Si maine e o zi!
Cristian Rus
Astazi pentru mine a fost o zi destul de creativa(nu pot nega ca ieri a fost horror), o zi in care am reusit sa mai punctez niste idei coregrafice pentru momentele gandite de Crista! Ma derajeaza ca oamenii prefera sa vorbeasca, sa dea o mie de sfaturi in loc sa faca ceea ce trebuie, dar consider ca fiecare isi trateaza meseria asa cum stie el, si nu sunt eu in masura sa ii judec metodele. Uneori cele mai simple sarcini care ti se dau arata cat de mult esti sau nu pregatit pentru meseria asta. Cat de greu poate fi sa faci ce face colegul tau din fata? Da, este foarte greu atunci cand nu te concentrezi pe intreg ci te confunzi in egoul de sine statator. Cred ca euforia de inceput si bucuria unei echipe omogene au facut sa dilueze concentrarea si oamenii acum actioneaza sunt efectul panicii, in loc sa aiba aceeasi atitudine de lucru si aceeasi disponiblitate de a asculta ce are de spus celalalt. Increderea in echipa s-a castigat, sa vedem daca se si pastreaza.
Nu am pus ghilimele pentru ca nu stiu daca sa incadrez feedbackul la public sau doar ptru noi....
Luiza Cobori
Tensiune si din perspectiva mea! A fost o zi grea...s-a muncit mult si nu-mi dau seama cat de eficient. Ma bucur de ceea ce am construit cu Andrei. Ne-am simțit bine unul pe celălalt si am comunicat foarte ușor. Este laudabil având in vedere ca este atat de tânăr:)... In alta ordine de idei, ma deranjează ca se ridica glasul si nu ma refer aici la disputele simpatice dintre Crista si Anda care se vede si se știe ca sunt si prietene. Cred ca prietenii apropiați își pot permite si tolera unul altuia descărcări de energii unul in capul celuilalt... Cred ca ar trebui sa ne respectam mai mult si sa fim constienti ca tensiunea este generală si justificata.
Despre spectacolul nostru... Ce sa spun... Mi-e teama, dar sunt increzatoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu